“Nu poti impiedica drumul gandurilor, intocmai cum nu poti opri valurile marii sa se intoarca la tarm. Marinarii numesc asta reflux; vinovatul o numeste remuscare. Dumnezeu rascoleste deopotriva sufletul omului si apele oceanului.” (Mizerabilii)

Primul marinar al tarii incepe sa intre in panica. O fi avand oare remuscari? Nu, nu cred ca acest lucru poate fi posibil. Ar fi trebuit sa aiba in primul rand constiinta, ceea ce stim cu totii ca nu are. Lipseste cu desavarsire.  Actiunile domniei sale din ultimul timp seamana din ce in ce mai mult cu cele  ale unui om haituit de propriile temeri privind insuccesul demersurilor sale si esuarea epavei pe care a construit-o cu manutele lui si care dintr-o macheta frumoasa se transforma pe zi ce trece intr-o ruina.

Marginalizat de liderii puterilor europene, urat de propriul popor a ajuns acum injurat si de membrii partidului  care l-au propulsat spre functia prezidentiala.

Bineinteles ca si in PDL sunt oameni de calitate. Unii deja s-au separat de actiunile lui Traian Basescu. Pacatul multora, este insa faptul ca, inca se mai complac in ipostaza de sluga a unui om care incet – incet distruge tot ce atinge precum o mana care ataca granele.

O parte din slugoi, sunt chemati la ordine si urechiati asa cum s-a intamplat aseara la Vila Lac nr 1.

Este foarte clara caderea libera in care PDL a intrat in ultimul timp. Criza politica a acestei formatiuni politice este mai degraba un rezultat anticipat de toata lumea. Cand semeni furtuna culegi…ce ai semanat!

Toate jocurile si machiavelismul comandantului de nava se intorc impotriva sa. Greii partidului cu siguranta nu il vor ierta pentru toate intrigile si piedicile puse. Incercarea de a construi in jurul Elenei Udrea un nou nucleu care sa relanseze partidul este sortita din start esecului, dar este una din incercarile ramase. Ca la ruleta ruseasca, pdl-eii mai au un singur cartus. Daca greii partidului numesc asta tradare (va amintiti declaratiile de dragoste fata de Blaga, Berceanu si Videanu) noi o numim degringolada. Incercarea de a pune un premier care sa salveze imaginea si sa castige increderea populatiei este tardiva si are putine sanse de reusita.

Abia astept alegerile la Congresul UDMR si rezultatul acestuia, care ar trebui sa dea un nou sens actiunilor acestei formatiuni: spre autodesfiintare sau spre noi parteneri credibili si capabili sa le ofere stabilitate.

Din pacate aceste evenimente ne afecteaza si pe noi. Oamenii de calitate parasesc sau sunt pe cale sa paraseasca aceasta amarata tarisoara. ” Politicienii prosti sunt trimisi la Washington, de catre oamenii care nu voteaza.”  spunea William E. Simon.

La fel si la noi, avem in clasa politica si politicieni mai prosti. Trista realitate  se potriveste si la poporul roman si este consecinta faptului ca oamenii de calitate nu se implica in politica si-i lasa pe altii sa hotarasca pentru ei. In politica romaneasca este  ca la nunta: cine ridica paharul sus este nuntas fruntas.

Iar natiunea romana este petrecareata nu gluma.