Se stie ca productivitatea este rezultanta unui efort comun al societatii si are indicatori mai ridicati cu cat starea generala de sanatate este mai buna, nivelul de educatie mai ridicat, societatea este mai putin corupta.

In Romania productivitatea este scazuta, industria in colaps, ne amagim ca avand un an bun pentru cultura de cereale si cea de vin avem agricultura ceea ce este o mare minciuna, turismul este la pamant iar resursele financiare alocate pentru educatie contribuie mai mult la furnizarea de specialisti pentru statele europene si USA in industria IT, sanatate si ‘electronisti’ („apasa” pe buton si le sare sacul in spate) decat la bunastarea noastra. Tineretul nostru este pe locul trei la obezitate in Europa si pe locul 1 la consumul de alcool. Inevitabil ocupam si un loc pe podium la indicile de mortalitate avand cauza ciroza hepatica…Murim de inima si ocupam in acest fel locul 1 in UE la indicile de mortalitate cauzat de bolile cardiace

„Cumparam” cu un kg de faina si un litru de ulei votul unui cetatean din mediul rural, cu o pereche de cizme votul unui locuitor dintr-un cartier care nu beneficiaza de canalizare si apa curenta din Bucurest, amagindu-ne ca fraza pompos agata in constitutie privind egalitatea de sanse va tine mult la fraieri…

Cine o fi de vina?

Dupa o zi de munca, ma imbrac cu placere in kimono si trag de mine la un antrenament de karate. De multe ori nu prea am confortul psihic necesar. Sunt obosit, poate nemancat, cu siguranta marcat de ceea ce vad ca se intampla in jurul meu. Este o meteahna veche capatata din anii tineretii cand lucram incepand cu ora 7.00 a.m. si de multe ori terminam seara tarziu dar daca terminam inainte de 6.00 p.m. eram neconditionat la sala. La aceeasi sala veneau multi, foarte multi tineri in comparatie cu perioada pe care tocmai o traim. Unii eram foarte, foarte determinati. O clipa de neatentie era urmata inevitabil de un accident, un dinte spart, o mana rupta…

Tinerii de astazi nu mai traiesc budo cu principiile curate si mesajele clare care ne-au fost lasate. Nici politicienii nu traiesc in adevaratul spirit de care ar trebui sa fie patrunsi si nici nu stiu ce inseamna sa fii dedicat muncii si unei cauze nobile.

Intalnesc in fiecare zi pe strada cocalari, parveniti, impostori si mincinosi. Uitandu-ma in ochii lor vad viitorul acestei tari. Mai vand cersetori supervizati pe la colturi de „proprietari” cat incaseaza la un semafor. Ma minunez cum la unul din posturile cele mai”serioase” de radio subiectul zilei poate fi demiterea unui ministru al muncii care nu are nici o treaba cu aceasta indeletnicire nobila: MUNCA. Mai vad ca in tara asta prostia este ridicat la rang de virtute. Mai vad deasemenea oameni de calitate care stau pititi dupa perdea si fac aplecari in fata unora cocotati conjuctural in copac. Maimuta cu cat se catara mai sus isi arata fundul mai bine…

Ma trezesc in fiecare dimineata la 6.00 indiferent la ce ora ma culc. Am cunostinte care-si „fac” somnul de frumusete pana la 8.00, 9.00, 10.00 sau chiar dorm ca nesimtitii pana la pranz. La un calcul matematic simplu, 3 ore pe zi insemna 21 pe saptamana sau 84 pe luna. Inseamna ca pierd 3-4 zile pe luna si 36-48 zile pe an ceea ce la o viata de 60 de ani insemna ca „pierd’ prin somn aproximativ 5 ani???!!!!

De citit nu mai citim. Nu prea mai citim…cu scuzele de rigoare pentru cei care inca mai calcam pragul librariilor sau avem prostul obicei de a adormi cu o carte in mana.

De scris nici atat. Ne rezumam la mesaje fara continut trimise pe mess sau pe facebook din pacate metode de socializare neintelese de mine. Inainte erau invitati la o prajitura, discutii despre Marin Preda sau Nechita Stanescu, filmele lui Orson Welles, recitalurile folk, Shun Tzu, Musahi…

Ce dracu se intampla cu noi?

Copiii nu mai stiu sa alerge, nu mai stiu sa citeasca, suntem din ce in ce mai ocupati si nu mai avem timp pentru nimic…

Noroc ca sunt incurabil. Munca ma tine treaz si astfel pot sa-mi dau seama unde gresesc ceea ce -mi da posibilitatea sa ma corectez.

O ceasca de ceai este de la un ban de aur pana la o para chioara. O invoiala mai buna ca aceasta nu va pot oferi!

Va invit la ceai!