In contextul actual legislativ, incercarea de a reorganiza sportul romanesc, are nevoie de o buna cunoastere a problemelor care ne tin captivi in dogme gresite si care stau la baza regresului. Pornind de la aceasta analiza, am identificat cateva aspecte care necesita modificari importante ale legislatiei. Trebuie sa dezvoltam sportul scolar si universitar ca baza a piramidei sportului romanesc si deasemenea avem nevoie de un pachet de modificari legislative care sa permita structurilor sportive sa implementeze un management performant cu parghii lucrative si o finantare corespunzatoare pentru a putea gandi  programe de dezvoltare durabila.

Principalele probleme pe care vi le supun atentiei si pentru care propun si solutii de rezolvare, sunt:

1. Organizarea sistemului. Piramida sportului romanesc trebuie sa isi construiasca fundatia pe sportul scolar si universitar, unde masa critica o reprezinta cei aproximativ 4 milioane de elevi si studenti. Solutia o reprezinta reorganizarea Asociatiilor Sportive Scolare si a Asociatiilor Sportive Universitare, finantarea acestora, parteneriatele cu structurile sportive pentru aplicarea criteriilor specifice pe ramura de sport la varsta potrivita, indrumarea catre sportul de performanta a elevilor talentati. Federatiile Sportive Nationale trebuie sa devina partenere in organizarea campionatelor nationale sportive scolare si universitare. Deasemenea trebuie separata ora de educatie fizica si sport de activitatea sportiva si reorganizata activitatea  Federatiei Sportului Scolar si Universitar;
2. Finantarea. Sportul romanesc se bazeaza exclusiv pe fondurile publice alocate de administratiile publice centrale si locale. Mai mult, unele autoritati inteleg gresit mecanismul finantarii multianuale in sport si obligatia de a sprijini practicarea si organizarea activitatilor sportive, garantate de stat prin legislatie. Sponsorizarea reprezinta o parghie nelucrativa, banii din publicitate si drepturi tv sunt putini. Marketingul sportiv neperformant este printre altele si o rezultanta a calitatii spectacolului sportiv de proasta calitate, a dezinteresului publicului spectator pentru evenimentele sportive, a lipsei de interes a televiziunilor de a transmite aceste evenimente, a sponsorilor de a se implica in actul de sponsorizare si de a investi in publicitate prin sport. Solutia o reprezinta efectuarea de demersuri, astfel incat sponsorizarea sa devina o parghie lucrativa, modificarea Codului Fiscal si repectarea prevederilor Legii Sponsorizarii in ceea ce priveste controlul, respectiv imposibilitatea sponsorizarii fundatiilor proprii si a organizatiilor subordonate;
3. Autonomia in sport este nerespectata iar forma de functionare cu preponderent structuri sportive de drept public, este una neperformanta si paguboasa. Alternativa o reprezinta descentralizarea, investitiile masive in programe sportive de dezvoltare a activitatii si infrastructurii sportive, de catre structurile de drept privat de tip asociativ;
4. Legislatia privind fiscalitatea si utilizarea fondurilor financiare, trebuie regandita astfel incat, chiar daca pentru resuscitarea sistemului este nevoie de o investitie masiva din fonduri publice, in viitor odata cu dezvoltarea si consolidarea sistemului privat, sarcina financiara sa fie transferata pe umerii privatului.
5. Planul de dezvoltare a sportului pe termen lung, reprezinta momentul ,,0’’ al sportului romanesc, fara de care orice efort este inutil. Lipsa unei strategii de dezvoltare a acestui domeniu face ca activitatea sa fie haotica si din pacate resursele financiare si asa putine,  sunt acum cheltuite de multe ori ineficient. Aceasta strategie trebuie gandita pe minim 4-5 cicluri olimpice si trebuie sa contina un Plan de Dezvoltare cu masuri pe termen scurt, mediu si lung. Deasemenea acest plan de masuri trebuie aprobat de catre Parlamentul Romaniei astfel incat, oricine ar veni la guvernare, sa nu poata schimba major demersurile si sa continue eforturile de materializare a masurile incepute.

In urmatoarele zile va voi prezenta cele 4 propuneri de modificare legislativa care daca vor fi intelese si materializate, vor resuscita un domeniu muribund de la care toti avem pretentii dar nu gasim cele mai bune solutii.

Romania are nevoie de o reasezare a domeniului sport pe fundamente stabile care sa garanteze dezvoltarea durabila in contextul respectarii principiului autonomiei in sport, a finantarii suficiente si asigurarii cadrului optim de dezvoltare a industriei sportului.