Infrangerea cu Norvegia era una previzibila. Proportiile insa, ne ingrijoreaza!

Provenind din sisteme diferite este normal sa jucam un…altfel de handbal. Norvegia, Danemarca si Suedia au un numar mult mai mare de legitimati in handbal, tehnicieni pasionati si pregatiti pentru initiere si pentru marea performanta.

Uitandu-te la ei cati tehnicieni au adus la acest campionat european, iti dai seama de dimensiunea si importanta acestui sport pentru fiecare natiune.

Nu ca in Romania nu ar fi important!?…

Uitandu-ma peste statisticile EHF nu pot sa nu remarc ca daca ai jucatori cu o inaltime de 1.94 m – 2.00 m la o echipa nationala masculina atunci inseamna ca acei jucatori provin dintr-un sistem bine organizat, in care criteriile de selectie sunt stabilite dar se mai si aplica?! Vorbim de Danemarca bineinteles dar si de Croatia, Rusia, Germania.

Vizionand aseara Muntenegru vs Serbia am ramas placut impresionat de viteza de joc a ambelor echipe dar mai ales solutiile pe care le aleg, ceea ce presupune o filozofie buna a jocului si capacitatea de a respecta un plan tactic. M-am uitat la indicatiile celor doi tehnicieni Dragan Adzic si Sasa Boskovic si am remarcat ca tot timpul au venit cu solutii si nu au avut acel discurs plin de reprosuri care darama orice idee de a construi si ingroapa din punct de vedere psihologic o echipa.

Le dorim si speram sa si reusim sa le aducem aici in Bucuresti pe Dragana Cvijic si Sanja Damnjanovic. Poate din 2016 si pe Katarina Bulatovic.

Diseara jucam cu Danemarca. Atentie la Line Jorgensen si Maria Fisker!

Nu pot sa nu aduc in discutie diferenta dintre noi si Danemarca. Jucatoarele daneze pe care le-am vazut in ultima luna in jocurile amicale la nivel de juniori si tineret, care au vizitat Romania, spun totul despre jucatoarele romance si cele daneze.

Diferite! Acesta este cuvantul potrivit. Se vede ca provin din alt sistem dupa constructia lor, musculatura dezvoltata inca de la nivel de junioare, o buna stiinta a jocului si placerea cu care joaca, daca vorbim de Danemarca. La noi, daca la lotul national de tineret mai avem cu ce sa ne laudam si aici trebuie remarcate Laslo si Bazaliu, la junioare suntem „subtire”. Toata stima pentru ele si trebuie sa recunoastem: astia suntem si cu ele defilam. Cand vom avea 150.000 de jucatoare de handbal atunci cu siguranta vom arata altfel. Viitorul handbalului este in scoala! Dezvoltand Asociatiile Sportive Scolare si organizand Campionatul National Scolar de Handbal pe categorii de varsta atunci putem spera ca peste 4-8 ani vom avea rezultate, un Campionat Universitar si mai ales o Liga Nationala cu echipe puternice formate in mare proportie din jucatoare din Romania!

Nu cu vorbe vom performa ci cu fapte!

Astept cu interes sa se schimbe ceva. Stiu ca este nevoie de o schimbare, de o strategie pe termen scurt dar mai ales de una pe termen mediu si lung, de parghii pentru ca sistemul sa devina lucrativ si performant, poate si de oameni cu viziune si curajul de a produce schimbarea.

Pana atunci, ne place sau nu, sunt fetele noastre, selectionerul nostru si trebuie sa strigam cu totii:

HAI ROMANIA!